Alcoolismul sau dependenta de alcool este consumul de bautura alcoolica, ocazional sau periodic, indiferent de mijloace sau consecinte asupra persoanei sau familiei, cu scopul schimbarii starii de dispozitie sau acela de a evita starile neplacute fizice sau psihice cauzate de sevraj. La aproximativ 24-48 de ore de la intreruperea consumului de alcool, persoana alcoolica poate avea simptome de sevraj.

Sevrajul se caracterizeaza prin:

  • stare de indispozitie, anxietate, nervozitate, iritabilitate
  • tremor al mainilor sau al picioarelor
  • transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi
  • dureri de cap; tulburari de somn

Aceste simptome se amelioreaza sau dispar complet la reluarea consumului. Pe masura ce boala dependentei se agraveaza apare si pierderea controlului cantitatii consumate. Persoana dependenta incepe sa-si dea seama ca este ceva in neregula cu felul de a bea si incearca sa bea „controlat”. Isi propune sau isi promite ca va bea doar un pahar sau ca va bea doar cu anumite ocazii, dar promisiunile sunt incalcate de fiecare data.

Dependenta de alcool este un obicei de uz excesiv al alcoolului, definit prin prezenţa a trei sau mai multe arii majore de afectare legate de alcool, apărând într–o aceeaşi perioadă de 12 luni. Aceste arii includ toleranţa sau sevrajul, folosirea unui timp îndelungat pentru uzul substanţei, reluarea uzului în pofida consecinţelor somatice sau psihologice adverse şi încercările repetate lipsite de succes de a controla aportul de alcool.

Abuzul de alcool se diagnostichează atunci când alcoolul este utilizat în situaţii primejdioase din punct de vedere fizic, cum ar fi şofatul. Abuzul de alcool diferă de dependenţa de alcool, prin aceea că nu include toleranţă şi sevraj sau obicei de uz compulsiv; în schimb, pentru abuz sunt definitorii consecinţele negative ale utilizării repetate. Abuzul de alcool poate să evolueze către dependenţa de alcool, iar obiceiurile de consum de alcool pot să includă uzul masiv continuu, intoxicarea de weekend sau „seriile“de consum, intercalate cu perioade de abstinenţă.

De cele mai multe ori, persoanele, care consuma abuziv alcool sau cele dependente de alcool, neaga sau refuza discutiile referitoare la consumul si problemele cauzate de dependenta de alcool. Consumul de alcool cauzeaza, in timp, dependenta psihica si dependenta fizica.

Dependenţa fizică, caracterizată prin apariţia sevrajului (stare de rău subiectiv, intens, in care pacientul caută să obţină prin orice mijloace drogul, insoţită de o perturbare biologică neurovegetativă şi dismetabolică de amploare, iar uneori de moarte), include efectele somatice ale utilizării repetate a substanţelor respective.

Dependenţa psihică, denumita si craving, alaturi de căutarea compulsivă a substanţei, reprezinta nevoia de a menţine şi regăsi senzaţia de plăcere, de bine, satisfacţia, stimularea pe care o aduce consumatorului, dar şi de a evita senzaţia de rău psihic care apare in lipsa consumului.

Alcoolismul este o boală primară pentru că nu prezinta un sindrom al unei alte stari de boala existente, ci poate cauza ea insasi alte tulburari fizice sau psihice sau le agraveaza pe cele existente. In modul cel mai evident, alcoolismul ca boala poate fi recunoscut prin consecintele intoxicatiei, adica in leziuni ale ficatului, stomacului şi sistemului nervos central sau periferic, provocate de alcool.

Alcoolismul este o boală multifazică pentru ca afectează individul pe toate planurile – familial, material, intelectual, social, profesional, emoţional şi al sănătăţii – manifestandu-se, in toate, prin consecinţe nefaste. De asemenea, tot de abatere de la normal este vorba şi in ceea ce priveste pierderea autocontrolului şi incapacitatea de a fi abstinent, nemaiputand fi posibile anumite procese de franare şi control, in fata alcoolului.

Efectele consumului de alcool

Aproximativ un numar de 3 adulti din 10, consuma alcool irational si au probleme din aceasta cauza. Orice persoana care nu este capabila sa-si controleze apetitul excesiv pentru alcool, este posibil sa sufere de alcoolism sau de dependenta de alcool.

Alcoolul este o substanţă toxică, un drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular, cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu, se inregistreaza scaderea vitezei de reactie si slabirea atentiei. Efectele psihologice ale consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate. Alcoolul este cauza principală a 60 tipuri diferite de boli şi factor asociat al altor 200 boli. Alcoolul afectează cu preponderenţă sexul masculin, fiind cauza a peste 6,2% din totalul deceselor în rândul reprezentanţilor acestui sex şi 1,1% în cazul femeilor.

Pe termen scurt, efectele imediate ale consumului de alcol, in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100 ml de vin, sunt o uşoară relaxare, creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa, reacţii mai lente. Cu cât este consumat mai mult alcool, cu atât acesta are un efect inhibitor si va produce mai multe modificări la nivel cognitiv, emoţional şi comportamental: reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate.

Pe termen lung, consumul de alcool în cantităţi mari şi pe o perioadă îndelungată poate duce la tulburări somatice şi psihologice grave. Una dintre cele mai grave consecinţe ale consumului de alcool este alcoolismul. Asa cum stim déjà, celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului.

Dependenta de alcool cauzeaza, in timp, alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.

Alcoolismul nu este o problemă de imoralitate sau de caracter slab. Alcoolicii sunt persoane bolnave care au nevoie de sprijin şi tratament.

Cauzele si factorii de risc

Dependenta de alcool, ca orice boala, presupune un dezechilibru involuntar, cauzat de agenţi din mediul extern sau intern ai organismului, presupune un grup de simptome specifice şi cunoaşte o evoluţie progresivă şi predictibilă. Manifestarile şi dezvoltarea ei sunt influentate de factori: genetici, psihosociali, vulnerabilitate, familie, prieteni, mediu, cultură, anturaj, stil de viata.

Oamenii de stiinta spun ca cei care au in familie membrii depedenti de alcool, sunt mult mai predispusi spre alcoolism, daca aleg sa bea. Alcoolismul se poate dezvolta sau agrava datorita anturajului sau experientelor traumatice din viata.

Cele mai recente cercetari, in ceeea ce priveste dependenta, sugereaza ca toate dependentele isi au radacinile in afectarea biochimiei cerebrale. Asa cum stim, in creier exista substante chimice, numite neurotransmitatori, care regularizeaza ce gandim, simtim si cum ne comportam. Neurotransmitatorii implicati cel mai frecvent intr-o dependenta, de orice fel, includ serotonina, dopamina, acidul gama-aminobutiric, endorfinele si norepinefrina, dar mai sunt implicate si acetilcolina si anandamida in unele dependente. Pentru un creier, care sa functioneze adecvat, neurotransmitatorii trebuie sa fie prezenti exact in cantitatile corecte. Prea putin, sau prea mult, poate avea ca rezultat o larga varietate de simptome, incluzand, dar nelimitandu-se la: depresie, anxietate, iritabilitate, violenta, inabilitatea de a se concentra sau a-si reaminti, insomnie, hiperactivitate, pofta de substante de toate felurile care altereaza mentalul.

Creierul raspunde la stimularea artificiala a neurotransmitatorilor, fie prin reducerea productiei si a sensibilitatii la un anumit neurotransmitator, fie prin reducerea numarului de receptori pentru acel transmitator. Aceasta lasa creierul dependent de substanta psihotropa, care trebuie sa indeplineasca indatoririle neurotransmitatorului afectat. Intrucat creierul nu mai produce sau nu mai raspunde corespunzator la proprii lui neurotransmitatori, atunci sunt experimentate poftele si sevrajul, atunci cand substanta nu mai este prezenta in sistem, pentru a indeplini functiile neurotransmitatorului epuizat.

De aceea, putem spune ca persoanele dependente nu poftesc, in realitate, la substanta care ofera dependenta; ei poftesc la ceea ce substanta face pentru creier.

Factorii genetici influenţează în mare măsură prevalenţa alcoolismului. Factorii ereditari au influenţă prin transmiterea unor deficienţe în: serotonină, endorfine, prostaglandine. Nu s-au găsit dovezi pentru existenţa unui anumit tip de personalitate care să fie predictivă pentru alcoolism. Există însă, tulburări de personalitate (borderline, antisocială) care se asociază cu alcoolismul. Dependenta de alcool se asociază cu: tulburările de somatizare, anxietatea, depresia (2/3 din alcoolici au cel puţin un episod depresiv major în timpul vieţii). Un consum îndelungat poate preceda apariţia atacurilor de panică sau tulburării anxioase generalizate şi poate urma după un istoric de agorafobie şi fobie socială. simptomele dependentei de alcool

Dependenţa de alcool apare, atunci când o persoană s-a confruntat, în ultimele 12 luni, cu cel puţin trei dintre criteriile următoare:

  • toleranţa la alcool (adică necesitatea de a creşte cantitatea de alcool pentru a obţine acelaşi efect)
  • sevraj
  • creşterea consumului
  • dorinţa persistentă
  • mai mult timp consumat pentru obţinerea băuturii
  • continuarea consumului în ciuda conştientizării unor probleme fizice sau psihice şi abandonarea unor activităţi

Vorbim despre abuzul de alcool, atunci când o persoană identifică unul sau mai multe din următoarele criterii manifestate într-o perioadă de 12 luni (fără a îndeplini criteriile pentru dependenţă):

  • neglijarea obligaţiilor
  • consumul repetat al substanţei în situaţii în care acesta este periculos fizic
  • probleme legale, probleme sociale sau interpersonale repetate cauzate sau exacerbate de efectele substanţei

Ca si semne ale dependentei psihice, amintim: starile de indispozitie (frustrare, anxietate, stari depresive) ce sunt inlaturate prin consum; anticiparea, planificarea consumului si a ocaziilor de a consuma alcool; evocarea, cu placere, a momentelor de consum, memoria momentelor placute; in fata unor situatii limita sau a unor momente cu mare presiune emotionala (deces, boala, divort, pierdere, castig, euforie) dependentul se gandeste automat la consumul de alcool; dezvoltarea unei necesitati compulsive de a bea; nu mai au capacitatea de a controla cantitatea si frecventa consumului; isi organizeaza viata in jurul consumului de alcool.

Ca si semne ale dependentei fizice, de asemenea, amintim: tremuratul matinal al mainilor si palmelor, in lipsa consumului peste noapte; dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si de mers; transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi; durere de cap, tensiune, probleme cardiace; tulburari de somn; alte semne specifice sevrajului alcoolic.Toate acestea dispar sau se amelioreaza imediat ce persoana consuma bautura alcoolica.

Pe scurt, din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta:

  • raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor
  • neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate
  • tulburari de somn, cosmaruri; lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile)
  • depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie
  • lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea
  • izolarea si reducerea sferelor de interes
  • lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica

Stadiile dependentei de alcool

Alcoolismul este o boala cronica avind capacitatea de a distruge, pe termen lung, cariera, familia si sanatatea fizica a dependentului. Debutul alcoolismului nu este greu de depistat si poate fi tratat. Dezvoltarea bolii urmeaza, in mod normal, 3 faze: de inceput, de mijloc si finala. Cu cit dependentul sau familia sa, identifica mai repede aceste faze, cu atit este mai usor de stopat dezvoltarea bolii.

In faza de inceput a dependentei de alcool – individul consuma alcool pentru a se relaxa sau pentru a face fata unor probleme temporare care ii cauzeaza anxietate. Cand bea, durerea este mai usor de suportat, se simte bine, astfel consumul de alcool devine mecanismul standard prin care acesta face fata problemelor. In timp, dezvolta un obicei fix, pe care nici membrii familiei sale nu il pot recunoaste intotdeauna. Consumatorul pare normal, in acest stadiu, putand fi considerat chiar mai stabil emotional si increzator in sine. Daca este intrebat asupra cantitatii de alcool consumata, acesta isi va rationaliza portia de alcool, intr-un fel in care sa convinga, pe cei apropiati, de absenta unei probleme cu alcoolul, cel putin pe temen scurt.

In aceasta etapa sunt „asigurate” de catre consumator, toate conditiile pentru dezvoltarea dependentei. Consumatorul manifesta urmatoarele simptome:

  • amnezie
  • consum de alcool pentru efectul in sine
  • acunderea alcoolului, preocupare fata de alcool
  • sorbirea cu sete a primului pahar
  • sentiment de vinovatie privind alcoolul
  • evitarea conversatiei pe tema alcoolului
  • aparitia amneziilor dupa aproape fiecare consum

Faza de mijloc a dependentei de alcool – in care individul dezvolta o dependenta fizica completa fata de drog. Dorinta de a consuma alcool creste progresiv, iar daca individul s-a straduit in prima faza sa-si controleze consumul, acum aceasta rezistenta a cedat. Pe masura ce aportul de alcool creste, capacitatea organismului de a procesa alcoolul scade. Dependentul intra in stare de ebrietate foarte repede, chiar si la cantitati mici de alcool. In acest stadiu, ar trebui sa fie evident pentru toata lumea, chiar si pentru alcoolic ca exista o problema, desi acesta deja simte ca a pierdut lupta. Simptomele aferente acestui stadiu sunt:

  • pierderea controlului, persoana nu mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, se pierde simtul masurii, se consuma pana la betie, ebrietate, intoxicatie, coma alcoolica
  • rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii; grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine
  • comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta; modificarea comportamentului, tulburari de comportament; intreruperea relatiilor sociale
  • pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati; pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati
  • re-interpretarea relatiilor personale; auto-compatimire marcata, stari depresive
  • gandire irationala – crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa; protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic
  • prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum
  • gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta; consum matinal de alcool

Faza finala a dependentei de alcool – se considera, de obicei, ca din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la „bautul controlat”. Aceasta etapa este marcata de bautul obsesiv si evitarea disperata de a accepta problema. Acum toate persoanele din jurul dependentului observa problema. Cand confrunta dependentul, acesta devine agresiv, defensiv sau chiar violent. Sanatatea fizica degenereaza sistematic, terminand cu decesul, daca nu este tratata.

Simptomele dependentei, in acest stadiu, se manifesta prin:

  • consum permanent de alcool – de unul singur sau in compania prietenilor de pahar
  • deteriorare etica – sistemul de valori s-a modificat
  • deteriorare reversibila a gandirii; deteriorare sociala prin compania consumatorilor
  • inlocuirea oricarei bauturi cu alcool; tremuraturi, consum pentru evitarea sevrajului
  • refuzul de a accepta starea de degradare fizica si psihica
  • psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool: betia patologica, delirium tremens, halucinoza alcoolica, gelozia obsesiva a alcoolicului, encefalopatia Wernicke, sindromul Korsakov